Amintiri pierdute....

Mereu în gânduri mă pierdeam, în întrebări ce n-au răspuns cu supremu.... -că te doream- ,,, dar n-a fost de ajuns.... mă simt pierdută şi mă-ntreb de ce-am ajuns să plâng... de ce atâtea lacrimi risipesc. De ce în palmă lacrimi strâng... credeam ca daca-am să iubesc.. o să fie de ajuns... şi nu înţelegeam de ce iubirea ,, nu-mi  aduce fericirea....